Cum recunoastem un abuz emotional asupra copilului?

Despre abuzul emotional sau psihologic se vorbeste cel mai putin desi este cea mai comuna forma de abuz. El reprezinta orice atitudine comportamentala de tip verbal sau non-verbal care are ca efect un impact negativ asupra copilului.

Abuzul emotional se poate manifesta prin critica constanta, injurii, amenintari, intimidari, indiferenta, comportamente care vor sa controleze, sa pedepseaca copilul. Poate insemna si distrugerea jucariilor cu intentia de a crea o suferinta, maltratarea animalelor domestice preferate ale copilului, insulte, poreclire, izolare de viata sociala si familie, respingere. In majoritatea cazurilor abuzul emotional insoteste formele de abuz fizic.

Cateva exemple de abuz emotional ar putea fi:

– folosirea repetata de expresii jignitoare  „esti prost”, „nu esti bun de nimic” si altele asemanatoare;

– etichetarea copilului ca fiind „rau” in loc de a critica comportamentul lui necorespunzator;

– a-l face sa se simta ca o povara – „mi-ar fi placut sa nu te nasti niciodata” si altele de genul;

-blamarea copilului pentru problemele din familie si invinovatirea lui – „din cauza ta mami suporta toate astea…”.

De asemenea luarea in deradere a sentimentelor copilului, ignorarea nevoilor lui, neglijarea.

Desi pare greu de crezut abuzul emotional are un impact mai puternic asupra copilului decat cel fizic, deoarece persista.

Cel mai important si devastator impact asupra copilului este distrugerea stimei de sine si pierderea increderii in fortele proprii.

 Ca si efecte fizice ale abuzului emotional por fi probleme de limbaj, dezvoltare fizica intarziata, ticuri faciale sau verbale, tulburari alimentare,  auto-vatamare.

 Ca si comportament un copil abuzat emotional poate deveni tacut, rezervat, necooperant, dificil, iritabil;  poate fi extem de supus sau din contra poate fi  rebel pana la agresivitate; manifesta comportament de adult cu ceilalti copii sau din contra poate fi excesiv de infantil. De asemenea poate avea tulburari de somn, depresie, incapabilitatea de a avea incredere in ceilalti, are tendinta de a se izola, tristete profunda,  tendinta de a minti, tentative de suicid, imposibilitatea de a-si controla emotiile.

Copiii de azi sunt parintii de maine. Un copil abuzat si neglijat va aplica probabil un tratament asemanator copiilor lui, generandu-se astfel un cerc  vicios. De fiecare din noi depende sa schimbam acest lucru.

Toti copiii au nevoie de atentie,  iubire, afectiune, incurajare si acceptare din partea parintilor, profesorilor, prietenilor. Ca si parinte spune-i ca il iubesti macar o data pe zi; aplica metode disciplinare potrivite ca sa aiba rolul de a corecta o abatere comportamentala a copilului, nu de a-l jigni sau umili; complimenteaza-l atunci cand ceva, oricat de mic, ii reuseste sau cand da dovada de buna purtare asa il vei ajuta sa aiba mai multa incredere in fortele proprii; asculta intotdeauna tot ce are de spus copilul tau, oricat de insignifiant ar parea si comunica permanent cu el despre orice.

O societate sanatoasa nu poate exista fara o baza sanatoasa. Iar aceasta nu poate fi decat familia, in general, si copilul, in particular. Asa ca nu uita, spune Stop Abuzului si Start Ocrotirii!

Postat în Articole, Resurse

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*